Dragostea adevarata !?

Totul are un inceput si din pacate un  sfarsit…totul,se  termina la un moment dat pana si iubirea…  Cred in  iubire…am crezut mereu ca e mai importanta ca  orice  altceva! Cred in sentimente desi in ziua de azi se pune  tot mai  des accent pe partea financiara decat pe un suflet    bun:cineva  sa te astepte acasa,sa te ia in brate de fiecare  data cand simti  ca nu mai poti,sa te asculte atunci cand iti  vine sa plangi si  sa te descarci…E foarte important ca cineva  sa te asculte…si  acel cineva, sa fie tocmai el !!! Dragostea adevarata e atunci cand stergi lacrimile  unul altuia,cand dabia astepti sa revezi persoana  respectiva,cand o strangi la piept si ii soptesti incet cat este  de importanta pentru tine,cat esti de norocos ca o ai  alaturi…Dragostea adevarata nu-ti impune reguli dupa care  sa “joci” , nu-ti dicteaza viata in felul lui, nu-ti rapeste        libertatea cu ceea ce te vrea el sa fi ,nu-ti da nicodata ocazia sa plangi ci doar sa zambesti…te invata cat de departe poti visa atunci cand va construiti planuri impreuna !! Din pacate,foarte putine persoane mai iubim cu adevarat…fiecare visam la printul din poveste iar intr-o buna zi realizam ca doar am visat…ca printul acela exista doar in telenovele,intr-unul din rolurile principale !! Foarte rar vei gasi pe cineva sa iubeasca cu adevarat…iar atunci  cand vei gasi…fa tot posibilul sa o pastrezi…sa pastrezi aceea persoana  pentru tot restul vietii!! Atunci, esti cu adevarat norocos…pentru ca,asta  e cel mai important in viata ! Dragostea adevarata,vine doar odata in  viata…depinde doar de tine daca o vei pastra,cum o vei pastra,daca iti  va ramane alaturi,si daca te va iubi la fel de mult ! “Trenul”  pierdut se mai intoarce odata, in alta zi…dar nu va fi  niciodata la fel ca cel de ieri ! Niciodata , nu compara ce-a fost cu ceea ce urmeaza sa fie! Uneori..tot ce-ti ramane e o melodie si o fotografie…capul sus ! Totul are un rost ce vine la momentul potrivit…intr-o buna zi,iti vei da seama pentru ce tot acest “joc” … 

Vine o zi…

La un moment dat,iti dai seama de tot ce se intampla in jurul    tau…uneori prea tarziu,intreadevar! Vine o zi cand realizezi ca cei pe care ii  credeai prieteni,defapt nu sunt…Vine o zi,cand realizezi ca defapt doar tu te  consideri victima si ca cei care odata iti dateau dreptate in fata,pe la spate  te condamnau.Vine o zi,cand iti dai seama ca ce ai pierdut ai vrea inapoi si  ca destinul te poate condamna la singuratate doar intr-o singura clipa.Vine  o zi,cand defapt nu sti sigur ce ai gresit si ce nu,te simti vinovat… pe cand  altora nu le e rusine sa te striveasca,fara nici o mila! Vine o zi, cand  speranta moare si ea,in care nu mai sti de ce  continui sa respiri,de ce  continui sa mergi mai departe,de ce inca mai ai un  zambet micut in fiecare  zi.Iar aici,apare forta interioara pe care fiecare om  o are…forta aia care  striga inauntrul tau dupa ajutor,forta aia cu care  reusesti sa te trezesti si a  doua zi,desi nu mai ai nici un motiv !Vine o  zi,cand nici macar nu-ti mai pasa pentru ca    defapt…nimanui,nu-i pasa!  Vine o zi cand nici macar nu mai ai puterea sa  iubesti pe nimeni,cand devi  rece,indiferent,dur cu propria persoana…defapt,tot ce-a fost in jurul tau…te-a transformat  deseori,in rau si uneori,in bine pentru ca fiecare persoana care o intanlim reprezinta o lectie de viata , de la fiecare ai cate ceva de invatat:bun sau rau!
Acum depinde doar de tine,cum privesti viata! Vine aceea zi,cand te privesti in oglinda si te vezi doar asa cum te-au vrut ei…e trist! Esti cazut in jocul lor,fara cale de intoarcere…Atunci,vei fi doar tu si cateva regrete…Regreti decizii,vorbe,fapte si nu mai ramane nimic de spus,poate doar de jucat ultima carte! Cine a trait sa invinga,deja nu mai are nimic de pierdut! Si intr-un final,vine aceea zi:sfarsitul! Atunci privesti cu teama spre cer si nu mai iti doresti nimic altceva decat iertare si mila…Si pleci cu capul sus! Ce-a fost de zis,s-a zis…ce-a fost de trait,s-a trait…ce-asi fi vrut sa traiesc,poate in alta viata! Regrete ? Oare atunci isi mai au rostul si ele ? Da! Regret,ca am avut putin timp sa fiu iubita de cine imi doream…Regret,ca n-am zambit mai mult,ca n-am facut mai multe pentru mine…Regret,teama aceea care punea mereu stapanire pe mine si mai regret ceva:ca nu am puterea sa imi iau ramas bun,niciodata! Si dupa toate acestea…sti ce e cel mai ciudat ? Sa iti doresti,sa traiesti in continuare ! 

Mii de intrebari…un singur,raspuns

Cand pornesti pe un drum fara iesire,sti sigur ca nu vei mai fi  niciodata bine,mergi inainte si chiar nu-ti mai pasa ! Te-ai saturat sa-ti  tot pese ce se intampla,daca se intampla,daca va fi… si cum va fi,daca vei  fi si daca nu vei fi. Sunt mii de intrebari ce-ti invadeaza mintea zi de zi !    Si…te saturi ! Da !!! Intr-o buna zi deja iti este indiferent totul. Cauti  raspunsuri si intr-un final,in clipa cand aparent le gasesti ai fi dorit sa nu  le sti niciodata! Ciudat…In mintea ta,deruleaza tot felul de scenarii printre care si adevarul…Realizezi ca defapt,pana atunci nu ai facut nimic altceva decat sa oferi un spectacol gratuit tuturor celor din jur!Atunci cand gasesti raspunsuri brusc,dai si un sens vietii tale: sti ce faci,ce trebuia sa faci, ce vei face si ca orice spectacol se plateste scump la sfarsit! In clipa aceea de cumpana, fara sa vrei intri intr-un joc periculos… jocul lor,unde ei fac regulile,iar daca nu iti ti bine echilibrul s-ar putea sa cazi…Joci, dupa bunul lor plac pentru ca trebuie,pentru ca nu ai incotro,pentru ca nu sunt suficiente vorbele prefacute ci faptele !
Efectiv,nu mai esti la fel pentru ca nici nu mai ai cum,oricat ti-ai dori sa nu te schimbe cu nimic ceea ce se petrece in jurul tau…Reusesti sa fi aceeasi doar atunci cand iti privesti sufletul in oglinda chipului,singur intre patru pereti cu nimeni altcineva ! Si…doare !!! Vrei sa schimbi ceva,si la un moment dat tocmai acel  ceva  te  va schimba pe tine… Vrei sa te salvezi si tocmai in  acel  moment  apare cea mai grea intrebare: “Ai fost  vreodata,fericita  ? ”      Raspuns ? Hmmm…Ridici din umeri  discret ,ochii iti sunt  inlacrimati de durere,privesti in ochii persoanei respective cu calm desi in momentul acela devi agitata,incerci sa fi pe linia de plutire,sa nu dai in vileag chiar tot ce simti…sti raspunsul  defapt,incerci sa  zambesti  putin si spui: “daaaa…” desi raspunsul  e altul… Te pune pe  ganduri,iar in clipa aia deja nu mai ai  pace,vrei sa faci ceva sa  schimbi totul…Uneori, reusesti dar  deseori totul ramane la  acelasi stadiu daca nu lupti ! 
 Sunt multe intrebari,iar pe parcursul vietii vei realiza ca  exista doar un singur raspuns: ” EL” !Atunci cand il gasesti, pastreaza-l…fi sigur,ca “EL” nu te va parasi niciodata,oricat de greu ar fi! Restul depinde doar de tine,ce faci cu ceea ce iti da destinul ! 

Esti vreodata, pregatit sa spui “adio” ?

Ar fi prea simplu,sa stim ce ne asteapta…dar nu e asa ! Totul,  are    un final imprevizibil,inclusiv noi ! Iar cand realizam acest lucru  de  obicei,este prea tarziu. Ar fi prea simplu sa intuiesti pericolul  inainte  si  totodata sa te feresti de el , iar de aici porneste o mare  intrebare :  “Esti  vreodata,pregatit sa spui adio ? ” Eu,cred ca  niciodata nu  suntem  pregatiti oricare ar fi situatia . Oriunde si cu  oricine am fi  ,avem  instinctul de a ramane, devenind sclavii  obisnuintei ,  monotoniei zilnice. Ne trezim abia atunci, cand suntem pusi in fata faptului,cand  uitam  sa mai traim , cand uitam sa ne mai simtim vii , cand trebuie  sa zicem  “adio” si totusi nu suntem pregatiti ! Defapt, nu suntem  pregatiti sa  renuntam la amintiri,la oameni,la locuri,la vise,la sperante,la tot ce-a fost  frumos . Nu esti pregatit sa alegi intre ceva ce nu vei sti cum va fi si ceva  care sti deja cum e ! Te gandesti, ca defapt e un destin la mijloc , si ca oricat  de mult ai fugi tot te va ajunge din urma ! Dar sti…defapt, nimic nu e asa !  Tot ce ai in viata tine doar de tine,doar norocul tine de destin… in rest e  doar viata,care ti-o faci tu ! Viata e ca o loterie…daca ai noroc, castigi …  daca nu,pierzi ! Ce inseamna “adio” ? Intotdeauna , va fi cel mai greu cuvant…punctul de oprire si inceputul unei noi povesti ! Pare atat de usor sa spui ” adio ”  si totusi in urma raman multe cuvinte nespuse,multe fapte ! Niciodata , nu poti continua ,sa ramai intr-un loc de care simti ca nu aparti ! Iti iei inima in dinti si pleci , dar totusi nimic nu e definitiv … o parte din tine, ramane in locul unde pleci  !Crezi ca iei intr-o valiza totul si uiti ce era mai important: masca ! Deja nu o mai porti, si nu-ti mai pasa ca o uiti … pleci dintre oamenii falsi , in sfarsit poti zambi din suflet ! Mai arunci un zambet micut, amintirilor din tablou si incet,incet inchizi si usa dupa tine , nimic nu va mai fi…sti asta ! Si intr-un fel, simti ca esti din nou liber , ca esti fericit , ca poti fi din nou asa cum erai si ca nu au reusit sa te transforme in ceea ce vruiau ei sa fi ! Poate, asta e cea mai mare satisfactie in urma a tot ce lasi in urma…dar, intotdeauna  va ramane, teama ! Te va urmari peste tot ! Va fi tovarasa ta de acum in colo…teama, unui nou inceput ! Vei trai cu parerea,ca vor urma cateva zile,luni sau  poate  chiar ani si vei uita…Dar oare, chiar  poti uita ? Eu, cred  ca nu poti uita nimic si pe nimeni niciodata ! “Am uitat” sau  “te-am uitat” sunt doar povesti pe care le  credem atunci cand  ne dorim din suflet sa mergem mai  departe ! Punem punct,  unor capitole  de mult inchise si  incepem de fiecare data, noi  povesti ! Pentru ca suntem  oamenii, pentru ca gresim, pentru  ca realizam asta si  pentru ca ne dorim sa traim! Am fi prea lasi , daca nu am  face-o !  

Port masca sau ea ma poarta pe mine.?! (Suflet pervers)

Si imi place sa port masti ... Viata e mult mai amuzanta asa. Insa adesea mastile ajung sa ne poarte pe noi. Atunci nu mai avem identitate. Devenim niste cameleoni umani. Cameleoni ce ajung vampiri ce se traiesc cu sentimente umane. Sentimente de calitate superioare. Sentimente ca iubire, prietenie, altruism, bunatate, etc.
Si imi place masca copilul prost, copilului care nu stie nimic. Asta scoate tot ce e mai rau din oameni... E masca perfecta pentru a vedea de ce e in stare unii oameni ... Si de m-am ars ... si da, m-am ars cumplit din cauza acestei masti, eu o voi purta la nesfarsit ... Eu si ea am devenit una si aceeasi ... Ne purtam reciproc ... Imi place sa las impresia ca sunt citita, ca vezi pana in strafundul sufletului si a mintii mele... Dar e doar o impresie... nu ma las citita. Sunt lucruri care imi apartin si ele nu trebuie citite. Pentru ca atunci cand ca vreau sa se afle ceva despre mine. chiar zic cu propria mea voce ... insa nu cu cuvintele mele... ci cu cuvintele ale altei masti ... cuvinte cu dublu sens. cuvinte ce azi sunt. maine ... ei bine maine, nici au existat ... Si vorbesc doar atunci cand e in folosul meu ... caci e bine sa stii sa manevrezi fiecare cuvintel pe care il auzi sau il citesti ...Daca ma las controlata ... ei bine. si asta e amuzant ... sa vezi cum ei se chinuie pe langa tine sa te te faca. iar tu zambesti pervers in spatele lor ca sufletul tau ei nu au sa-l prinda, nu au sa-l incatuseze... Sunt un spirit liber si imi place sa alerg de una singura. Imi place nebunia. Imi place sa ma scufund in iad. Sa ma arda flacari. Imi place sa mor pentru ca imi place sa renasc.Si daca ajung sa fiu controlata... ma sufoc. si devin instinctuala. de fapt tot devin instinctuala mai ales atunci cand vad ei vor sa se joace cu mine, cu sentimentele mele. Ma transform pe zi ce ce trece.Ei nici nu-si dau seama cat de bine imi fac... Rautatea lor nu ma face decat sa devin si mai buna si in acelasi timp malefica...Ti-ai pus vreodata masca schimbari precum soapta vantului?! E cea care ma lasa sa fiu inocenta, blanda, buna, perversa, rea, agresiva. Toate in acelasi timp. A fi dualist e a fi artist. Am o sete nebuna de a face rautati... Si da sunt un suflet pervers. Nu-mi place sa fiu asa uneori. dar cum altii nu au mila de mine...Si de ce m-as mai increde in iubire?! Cand iubirea nu e pentru toti. Cand ea nu mi-a adus nimic... Cand eu m-am oferit iubirii, ei au ucis tot bunul din mine...Si de ce m-as mai increde in simple vorbe?! Cand multe fapte au vorbit de la sine... NU mai ma ofer ... NU mai daruiesc, sau daruiesc foarte putin ... Nu mai pot face nimic. pentru ca ratiunea a invadat inima. sau mai bine zis. inima e vanduta. sau nu stiu ... nu stiu ce s-a intamplat cu ea, cred s-a rupt in mii de bucati si le-am ascuns in lucruri reci ... Si daca iubesc... iubesc cu ratiune. fara devotiune prea multa. Sunt reptila rece. calculez miscarile. nu fac nimic fara a planui de dinainte.Si nu zic. am vrut sa renunt la masti... dar s-au dovedit singurele prietene, singurele care m-au ajutat sa merg mai departe, care m-au ridicat atunci cand mi-a fost greu. Pentru a renunta la ele. ar trebui sa se intample minuni, dar minunile nu se intampla si oricum nu cred in ele. nu ca nu as fi crezut, dar timpul mi-a demonstrat ca nu oricui i se intampla minuni. Ma aflu in acea perioada in care numai bucurii mari sau necazuri mari mai ma pot schimba...Totusi, traiesc cu cea mai mica farama de speranta, ca voi renunta la aceste masti. Si voi fi eu, cea dintotdeauna... insa pana atunci, imi hranesc sufletul egoist cu sentimentele altora...