Sunt dezamagita!

Sunt dezamagita!...de tot, de toti, dar mai ales de mine.... De mine ptr ca nu ma invat minte. Mereu sper la mai bine...il astept si apoi iar sunt dezamagita..nu apare.. Si m-am saturat...m-am saturat sa o tot iau de la inceput, sa ma lupt ptr mine, cu mine..M-am saturat sa ma uit in jur si sa constat ca sunt singura in lupta mea, ca nu am motive ptr a ma tara pe coate in continuu.....M-am saturat sa ma simt singura, parasita, abandonata..Vreau sa fie altfel..sa fi fost altfel tot, de la inceput. ..Totusi nu e, nu se va schimba nimic..cel putin nu fara o alta lupta sau alte lupte... Of cat de greu a fost sa ajung aici..cat de greu e acum si stiu ca urmeaza un greu mai mare...E greu!.. Mi-ar placea tare sa pot sa zic "piua" si sa iau o pauza lunga si cand ma intorc sa fie tot suuuper....Eu nu mai vreau sa fiu trista, nimeni sa nu mai fie!.. Am ajuns in punctul acela critic in care nu mai vreau nimic, pe nimeni...absolut nimic!!...nu ma mai atrage nimic, nu mai vad nimic placut in ceea ce se invarte in jurul meu...Si oricat de tare incerc sa ascund toate astea...ma rod in interior, ma chinuie...ma sacaie pana le las afara...Si urasc asta...ptr ca ma aduce in alt punct..ala in care trebuie sa fiu dezamagita de lumea de langa...de reactiile lor..."sunt alaturi de tine atata timp cat nu ai nevoie de ajutorul meu" kinda shit! Cat poate fii de greu sa iti arati adevarata ta personalitate...e chiar mai simplu ptr toti...stiu la ce sa se astepte..si nu vei fii mustrat, sau nu dezamagesti pe nimeni.. Bah!..si la ce folos toate luptele astea?..cui folosesc?..cati se bucura de rezultatul lor(asta presupune unul pozitiv)? De ce se zice ca avem de ales, cand de fapt nu e asa?..Mie nu mi-a aratat nimeni un "trailer" din viata, asadar nici nu m-a intrebat cineva(oricine ar fii) daca e ok..daca o vreau..Deci nu e corect..sau asa cred eu!...Eu nu am cerut si nici nu vreau nimic din ce imi ofera...viata..nimic!!...